Skip to content

tgheorgheradu blog

GANDURI, IMPRESII, ATITUDINI – http://www.tgheorgheradu.weblog.ro – http://www.radutudor.bloggerul.ro

Archive

Archive for decembrie, 2009

Va propun, dragi prieteni, o ” dezbatere ” sau, daca vreti, o discutie libera, deschisa, despre omenie, solidaritate si, de ce nu, altruism !
Stiu ca pentru unii acest subiect poate parea “prafuit”, desuet si vor spune :”-Hai, ba, lasa-ne cu prostiile tale, cine mai sta sa se gandeasca la altu`/altii, pe “vremurile`” astea ?”

Mai exista omenie si solidaritate ? Mai avem bani, timp si, mai ales, educatie si mentalitate, pentru a nu trece nepasatori pe langa cei care au nevoie de ajutorul nostru ? Mai avem taria de caracter pentru a ajuta pe altul/altii, fara a cere sau a astepta ceva in schimb ?

Spuneam ca eu si familia ne-am hotarat s-o ajutam pe Alexandra Mihaela, fetita de sase ani bolnava de leucemie , cu o suma modesta….Nu are importanta suma, pana la urma….CONTEAZA GESTUL ! CONTEAZA CA “CEVA”, IN INIMA MEA SAU A TA SAU A LUI/EI S-A “MISCAT”, IN SENS POZITIV, nu doar in interesul meu sau al familiei ! Cred ca este important ca fiecare dintre noi sa constientizeze ca nu el este detinatorul necazului absolut, ca sunt oameni care au probleme mult mai mari si poate nu se plang atat cat ma plang eu, sau X, sau Y….

In sufletul fiecaruia dintre noi exista resurse umane nebanuite ! Trebuie doar sa depasim momentele de egoism si rautate care de multe ori, constient sau nu, ne acapareaza !

tgheorgheradu

Foto : http://zing.ro/imagini/fun/o%20batranica%20de%2094%20de%20ani%20si-a%20luat%20sot%20c-7467.jpg

http://www.paginamedicala.ro/pictures/stiri/medium_07c190fe402bb424fe71cd7fd8ed57b6.jpg

In curand , insemnarea: Mi-e dor de tine, mama !

Va urma : Moartea Caprioarei

ALEXANDRA MIHAELA VASILESCU – Bolnava de leucemie !

Donatii Alexandra Vasilescu

Acum, cand suntem stransi fiecare, impreuna cu familia, in jurul meselor mai mult sau mai putin imbelsugate, de Craciun, sa ne gandim, fie si pentru o clipa, la napastuitii soartei, la acesti copii minunati, acesti “ingeri” pamanteni, care au avut ghinionul sa dobandeasca una dintre cele mai crunte boli – leucemia ! Alexandra Mihaela Vasilescu este unul dintre ei ! Sa incercam s-o ajutam. Eu o voi face !
tgheorgheradu

Tatiana Stepa – Mos Craciun bolnav

versuri ; Adrian Paunescu

Copiii privesc pe fereastra
Vazduhul cusut cu ninsori ;
Naiva de tot li-i privirea
Copiii tusesc uneori.

Zadarnic ii imbraca in fulare
Parintii in fiece zi,
Copiii in frigul din casa
Pot lesne si grabnic racii.

Ref:Tu,ce vii printre noi din ninsori
Mos Craciun, te rugam sa nu mori!

Si mosul deodata se arata
L-intampina pruncii sfiosi.
Le da jucarii si bomboane
Ca si alte fleacuri din cos.
Copiii se bucura strasnic,
Chiar si sa-l priveasca li-i greu.
Li-i cald si li-i bine sa creada
Ca el este Mos Dumnezeu.
Ref:Tu,ce vii printre noi din ninsori
Mos Craciun, te rugam sa nu mori!
Si mosul deodata tuseste
Si pruncii ingroziti il privesc,
Dar nu ar putea recunoaste
Acest obicei omenesc.
Li-i mila de el dintr-odata
Ca-i victima acestui narav
Si doare mai mult ca de tata
Ca si Dumnezeu e bolnav.
Ref:Tu,ce vii printre noi din ninsori
Mos Craciun, te rugam sa nu mori!

In urma cuaproape o ora m-am intors de la verisoara mea care a organizat o reunire de familie cu ocazia Sarbatorii Craciunului si a venirii Mosului cu cadourile mult asteptate !

Evident, cei mai nerabdatori si, in cele din urma, cei mai bucurosi au fost nepotelul meu si fiul cumnatei verisoarei mele, care au primit, cu emotie si incantare, darurile lasate de Mos in curtea casei.Batranul cu barba alba ce calatoreste din indepartata Laponie ( Rovaniemi ) in sania trasa de renii Rudolph, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixena fost si in acest an atent si generos mai ales cu cei mici dar si cu cei mari. Ne-am bucurat cu totii de bucuria celor mici, care se intrebau mirati cum a ajuns mosul in gradina casei. “-Mos Craciun a coborat cu sania pe acoperisul casei si a lasat pungile cu cadouri in curte, dupa care a plecat la alte gospodarii si la alti copii”, le-am spus eu !

Copiii au ramas cu ale lor iar noi, cei mari, ne-am reasezat la masa pentru a mai depana amintiri de pe vremea cand noi insine asteptam ca Mos Gerila (pe vremea aceea) sa ne viziteze !

http://i0.data.psychologies.ro/0A661EB64E26BADEC5C21B19BDD55AC61/sarbatori-fericite-7.jpg

RADU ureaza tuturor vizitatorilor si cititorilor blogului un Craciun Fericit alaturi de cei dragi ! LA MULTI ANI !

MySpace and Orkut Christmas Glitter Graphic

Implacabila trecere a timpului ne-a adus din nou in pragul sarbatorii Nasterii Domnului, o sarbatoare cu conotatii spirituale deosebite. Este, de asemenea, prilej de reunire a familiei in jurul bradului impodobit si a mesei de Craciun. Incepand cu seara de ajun si pana la Boboteaza , copiii umbla pe la casele vecinilor, cunoscutilor si necunoscutilor cu Steaua, purtand vestea nasterii Domnului intr-un mod mai special, la fel cum magii il cautau pe Domnul mergand dupa Steaua sa. Cand cititi aceste randuri, fundalul muzical specific sarbatorilor include si Steaua sus rasare in interpretarea Ancai Parghel, o cintareata de talent, disparuta prematur dintre noi. Fie ca spiritul acestei sarbatori magice sa patrunda si sa ramana in sufletul fiecaruia dintre noi !

tgheorgheradu

__________________

http://moscraciun.buum.ro/wp-content/uploads/2008/11/craciun23.jpg

Steaua sus rasare
Ca o taina mare,
Steaua straluceste
Si lumii vesteste.

Ca astazi Curata,
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia.

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza.

Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara.

Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Avand fiecare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si aici sa fie
De la tinerete
Pan-la batranete.

De mult, in ajunul Craciunului , Dumnezeu a coborat pe pamant impreuna cu Sf. Petru, pentru a vedea cum se pregatesc oamenii sa intampine Sarbatoarea Nasterii Domnului.
Prima data au mers la casa unui om bogat. De cum au intrat in curte incepuse sa se simta miros de cozonac, friptura, sarmale si alte bunatati care sunt pregatite de Craciun. Au batut la usa si, cand a iesit bogatul i-au spus:
- Omule bun, suntem doi calatori obositi si inghetati. Te rugam, lasa-ne sa innoptam la tine si, daca s-ar putea, sa ne dai si noua o coaja de paine ti-am fi foarte recunoscatori, ca n-am mancat nimic toata ziua.
Auzind bogatul ce au avut de spus calatorii, le-a raspuns:
- Imi pare rau dar astept niste invitati in seara aceasta. Nu am nici unde sa va culc, nici ce sa va dau de mancare. Mergeti la casa de alaturi, acolo o sa gasiti de toate. Si spunand acestea a inchis usa razand.
Alaturi locuia o femeie vaduva impreuna cu cei doi copilasi ai sai. Dumnezeu si Sf.Petru, desi stiau, s-au dus sa o incerce si pe femeie. I-au batut in usa si i-au spus ce i-au spus si bogatului. Spre surprinderea lor, femeia le-a raspuns ca ii lasa sa innopteze la ea:
- Puteti ramane peste noapte aici dar, de mancare nici pentru copilasii mei nu am nimic.
Cand au intrat cei doi calatori, au vazut copiii plangand de foame, caci nu mancasera nimic toata ziua. Dupa catva timp, femeia s-a hotarat sa mearga la vecinul cel bogat pentru a-i cere putina mancare pentru copilasi. Evident, si ea a primit acelasi raspuns. La intoarcere, a trecut pe langa grajdurile bogatului si a adunat de pe jos cateva baligi, le-a pus in sort si a plecat spre casa. Cand a intrat, copiii au sarit bucurosi din pat strigand:
- Mami, mami, ne-ai adus de mancare?
Plangand in suflet, femeia le-a raspuns:
- Culcati-va linistiti ca v-am adus mancare. Maine, de Craciun, o sa aveti ce sa mancati.
Auzind aceasta, copiii s-au culcat fericiti, insa mama si cei doi calatori stiau adevarul. Pentru a nu-si da seama copilasii, femeia a pus baligile in cuptor.
Dupa putin timp, nu mica i-a fost mirarea cand Dumnezeu i-a zis:
- Haide femeie, deschide cuptorul si scoate mancarea, ca de acum s-o fi facut.
- De ce va bateti joc de mine? Parca domniile voastre nu stiti ce am pus in cuptor spuse femeia plangand.
- Nu auzi ce ti-am spus? Deschide! insista Dumnezeu.
De gura strainului, femeia a deschis cuptorul, si nu mica i-a fost mirarea cand a vazut tot felul de bunatati inauntru, la fel ca pe vremea cand traia barbatul ei.
In acel moment si-a dat seama cine sunt strainii, si a cazut la picioarele lor multumindu-le. Dar Dumnezeu a oprit-o spunandu-i:
- Scoala-i pe copii si da-le sa manance. Si in acel moment cei doi s-au facut nevazuti.
In acest timp, la casa bogatului incepusera sa soseasca invitatii. Cand au ajuns toti, s-au asezat la masa pentru a incepe ospatul. Dar ce sa vezi, cand sa scoata slugile mancarea din cuptoare pentru a o servi, in toate era numai baliga.
Din fericire, povestirea noastra are un final fericit. Dupa ce au plecat invitatii, bogatul si-a pus slugile sa pregateasca din nou din toate bunatatile, iar apoi a chemat-o pe vecina vaduva cu copilasii ei sa petreaca impreuna Sarbatoarea Craciunului. Si dupa sarbatori, pentru a se asigura ca are din ce sa traiasca, a angajat-o la conacul sau.

http://www.copilul.ro/legenda_Ajunul_Craciunului_8.html

In ciuda tuturor problemelor cu care se confrunta, in ciuda crizei economico-financiare ce pare ca nu se mai termina, romanii vor sa respecte traditiile (in special cele culinare !) cu ocazia sarbatorilor de iarna ! Astazi am stat la coada aproximativ o ora penru a-mi cumpara carnea necesara prepararii obisnuitelor, in astfel de ocazii, sarmale de Craciun ! In jurul meu, vanzoleala mare, oameni ingrijorati ca anumite produse sa nu se termine pana vor ajunge in fata galantarelor. Si uite asa, capetele de porc, urechile, inimile, rinichii, soriciul si alte produse de carmangerie s-au evaporat din macelarii in cateva ore ! Cu siguranta romanii se descurca, asa incat si bogatii si saracii vor avea, mai mult s-au mai putin, ce pune pe masa de sarbatori ! Important este sa fim sanatosi si sa ramanem sanatosi si dupa mesele (imbelsugate ?) de Craciun si Anul nou.

tgheorgheradu

Mickey , Donald, Pluto si celelalte personaje care ne-au incantat copilaria si ne mai incanta si acum, s-au “reunit” pentru un concert ” animat “, de Craciun ! Copiii sa fie pe faza !

tgheorgheradu

La adresa http://www.radutudor.bloggerul.ro puteti viziona si audia PPS-ul ” Andre Rieu in concert la Castelul Schonbrun din Viena”.

Un alt autor de povesti si povestiri pentru copii este Ion Creanga, cel care, cu talent si umor, si-a scris propriile “Amintiri din copilarie”. Cine nu-si aminteste de Nica a lu`Stefan a`Petrei, de Smarandita popii, de matusa Marioara, de faptul ca Nica a ramas fara haine atunci cand era “La scaldat”, de “Ozana cea frumos curgatoare” ? Sunt povestiri care in ziua de azi s-au cam uitat, dar e bine , din cand in cand, sa ni le reamintim !

tgheorgheradu
_______________________
Creang? a mai avut nc? ?apte fra?i ?i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile ?i Petre. Ultimii trei au murit n copil?rie, iar Zahei, Maria ?i Ileana n 1919.

Tinere?ea lui Creang? este bine cunoscut? publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copil?rie. n 1847 ncepe ?coala de pe lng? biseric? din satul natal. Fiu de ??ran, este preg?tit mai nti de dasc?lul din sat, dup? care mama sa l ncredin?eaz? bunicului matern(“tatul mamei, bunicu-meu David Creang? din Pipirig”), David Creang?, care-l duce pe valea Bistri?ei, la Bro?teni, unde continu? ?coala. n 1853 este nscris la ?coala Domneasc? de la Trgu Neam? sub numele ?tef?nescu Ion, unde l are ca profesor pe p?rintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dup? dorin?a mamei, care voia s?-l fac? preot, este nscris la ?coala catihetic? din F?lticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creang?, nume pe care l-a p?strat tot restul vie?ii. Dup? desfiin?area ?colii din F?lticeni, este silit s? plece la Ia?i, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.


in 1855 pn? n 1859 urmeaz? cursurile seminarului iar apoi, lundu-?i atestatul, revine n satul natal. Se nsoar? mai trziu la Ia?i cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfin?i din Ia?i, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).
La 19 decembrie 1860 se na?te fiul s?u Constantin.
mprietenindu-se cu Mihai Eminescu, a nceput s? frecventeze ntrunirile societ??ii literare “Junimea” conduse de Titu Maiorescu ?i a publicat n “Convorbiri literare” diverse povestiri, anecdote ?i chiar Amintirile. Creang? este un scriitor realist care a reu?it s? ridice proza romneasc? din secolul XIX pe acelea?i culmi pe care Eminescu propulsase limba literar? n poezie, valorificnd vorbirea omului simplu ?i ridicnd-o la un nivel neegalat pn? ast?zi. ndemnul de a scrie i-a venit de altfel chiar din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu.

Creang? este considerat a fi cel mai mare povestitor al romnilor, intrat n literatur? cu un substan?ial fond sufletesc ?i intelectual de sorginte popular?. n acest sens, George C?linescu afirma c?, scriitorul moldovean reprezint? poporul romn, nsu?i, surprins ntr-un moment de genial? expansiune. n Creang? tr?iesc credin?ele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romnesc. Plecnd de la folclor, Creang? valorific? limba omului simplu, o ridica la nivel literar, dovedindu-se un artist profund original.

Pove?ti
Capra cu trei iezi (1875)
D?nil? Prepeleac (1876)
Fata babei ?i fata mo?neagului (1877)
F?t Frumos, fiul iepei (1877)
Povestea lui Harap-Alb (1877)
Ivan Turbinc? (1878)
Povestea lui Ionic? cel prost (1877)
Povestea lui Stan-P??itul (1877)
Povestea porcului (1876)
Povestea pove?tilor (1877-1878)
Povestea unui om lene? (1878)
Pungu?a cu doi bani (1875)
Soacra cu trei nurori (1875)
[modific?] Povestiri
Acul ?i barosul (1874)
Cinci pini”‘ (1883)
Inul ?i c?me?a (1874)
Ion Roat? ?i Cuza-Vod? (1882)
Mo? Ion Roat? ?i Unirea (1880)
P?cal? (1880)
Prostia omeneasc? (1874)
Ursul p?c?lit de vulpe (1880)
[modific?] Nuvele
Mo? Nichifor Co?cariul (1877)
Popa Duhul (1879)
[modific?] Romane autobiografice
Amintiri din copil?rie (1879)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83


Hans Christian Andersen – Fetita cu chibriturile
Desii am depasit de mult varsta cand imi petreceam o buna parte a timpului citind povesti si povestiri pentru copii, din cand in cand imi place sa-mi reamintesc unelelecturi “de suflet” care m-au”miscat” prin mesajul pe care il transmit. Intre acestea se numara si povestea scriitorului danez Hans Christian Andersen “Fetita cu chibriturile”, a carei actiuneeste plasata in ajunul Anului Nou, pe care si noi ne pregatim sa-l intampinam in curand. Haideti sa recitim impreuna aceasta povestire impresionanta :

Hans Christian Andersen.jpg

Era un ger grozav; ningea ?i incepuse a innopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela ?i pe intunericul acela, mergea pe strad? o biat? feti?? cu capul gol, ?i cu picioarele goale. Avusese ea doar ni?te papuci cand plecase de-acas?, dar nu-i folosiser? mult: erau ni?te papuci mari, pe care mama ei ii rupsese aproape, ?i erau a?a de largi pentru ea, incat mititica-i pierdu gr?bindu-se s? treac? o strad?, unde cat p-aci era s? fie strivit? intre dou? tr?suri. Unul din papuci nici nu-l mai g?sise, iar cel?lalt il luase un b?iat care zicea c? vrea s? fac? din el leag?n pentru copilul lui, cand o avea ?i el unul.
Fetita mergea cu picioarele ei goale, rosii-vinete de frig; si-n sortul ei vechi tinea strans un vraf de cutii cu chibrituri si mai avea si-n mana o cutie. Fusese o zi rea pentru dansa si nimeni nu-i cumparase in ziua aceea nimic, si n-avea prin urmare nici un ban; si-i era foame si frig tare. Biata fetita! Fulgii de zapada cadeau pe parul ei lung si balai, care se incretea frumos pe langa ceafa, dar nu se gandea ea acum la parul ei cret. Luminile straluceau pe la ferestre, miros de fripturi se raspandea in strada; era ajunul Anului Nou, iata la ce se gandea ea.
Se opri si se ghemui intr-un colt dintre doua case, din care una iesea in strada mai mult ca cealalta. Isi stranse piciorusele sub dansa. Frigul o patrundea din ce in ce mai mult, si totusi nu-i venea sa se duca acasa; aducea inapoi toate chibriturile, si nici un banut macar. Tatal sau are s-o bata; si afara de asta, si acasa nu era tot asa de frig? Ei locuiau tocmai sub acoperis si vantul sufla in voie, cu toate ca fusesera astupate crapaturile cele mari cu paie si cu trente vechi. Manutele ei erau aproape inghetate de frig.

A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar indrazni sa scoata unul, numai unul din cutie, sa-l zgarie de zid si sa-si incalzeasca degetele! Scoase unul: harsti! Cum mai trosni, si cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumanarica, tinu manuta deasupra flacarii. Ce lumina ciudata. I se paru fetitei ca sta langa o soba mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de arama. Inauntru ardea focul si era asa de cald; dar ce-i oare asta? Fetita isi intindea acum piciorusele ca sa si le incalzeasca si pe ele; flacara se stinse si soba pieri; fetita ramase stand cu ramasita de chibrit in mana.
Harscai un altul, care se aprinse, straluci, si zidul in care batea lumina se facu straveziu ca o panza subtire. Fetita putu vedea pana-ntr-o odaie unde era o masa acoperita c-o fata alba, pe care sclipeau portelanuri subtiri; in mijloc era o gasca fripta umpluta cu prune si cu mere ce raspandeau un miros placut; si, lucru de necrezut, deodata gasca sari de pe masa, si veni cu furculita si cutitul in spinare pana la biata fetita. Chibritul se stinse: si nu mai avu in fata ei decat zidul rece si gros.
Mai aprinse inca unul. Deodata se vazu sezand sub un pom frumos de Craciun; e mult mai mare si mai impodobit decat a vazut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumanarele ardeau pe crengile verzi, si poze de tot felul, ca cele ce impodobesc ferestrele pravaliilor, pareau ca-i zambesc. Fetita ridica amandoua mainile: chibritul se stinse: toate lumanarelele din pom se inaltau tot mai sus, tot mai sus, si ea vazu deodata ca luminitele acelea erau stele. Una din ele cazu si trase o dunga mare de foc pe cer.
“A murit cineva”, isi zise micuta; caci bunica ei, care fusese foarte buna pentru dansa si care acum nu mai traia, ii spusese adesea: “Cand cade o stea, un suflet se inalta la Dumnezeu”.
Mai trase inca un chibrit pe zid: si se facu o lumina mare, in mijlocul careia era bunica ei in picioare, si era asa de stralucitoare, o privea bland si duios!
- Bunica, striga fetita, ia-ma cu tine. Cand s-o stinge chibritul, stiu ca n-o sa te mai vad. Ai sa pieri si tu din fata ochilor mei, ca si soba de fier, ca si gasca fripta, ca si frumosul pom de Craciun. ?i aprinse repede toate chibriturile ce-i mai ramasese in cutie, caci voia sa vada mereu pe bunicuta ei. Se facu o lumina ca ziua. Niciodata bunica nu fusese asa de frumoasa, asa de mare. Ea lua pe fetita in bratele ei, si amandoua zburara vesele in stralucirea aceea, asa sus, asa sus, si nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar in coltul dintre cele doua case, cand se lumina de ziua, zacea jos fetita, cu obrajii rosii, cu zambetul pe buze… moarta, moarta de frig, in cea din urma noapte a anului. Ziua Anului nou o gasi acolo zgribulita cu gramajoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsa.
“A vrut sa se incalzeasca”! zise cineva. Nimeni nu stiu ce frumuseti vazuse fata, si-n ce stralucire intrase impreuna cu bunica, in ziua Anului nou.

Incepand din 15 Decembrie, a.c, la adresa :http://www.radutudor.bloggerul.rogasiti PPS-uri ! Este un alt blog al meu, pe platforma WordPress.

Din “tezaurul” de bancuri politice care circula pe net :

Culmea alegerilor : Sa te culci PRESEDINTE si sa te trezesti PROSTANAC !

Se spune ca exista mai multe bancuri cu mircea geoana decat cu Bula . Dar, Bula a cerut renumararea !

Am recitit de curand o poezie a Ninei Cassian intitulata “In tara lui mura-n gura”. Versurile pline de tilc definesc intr-o buna masura atitudineaunora dintre semenii nostri care cred ca este suficient sa astepti ca lucrurile sa vina de la sine, asteptand, cum se mai spune, sa “pice para malaiata….”

tgheorgheradu

_________________________

Nina Cassian – in tara lui mura-n gura

In tara lui Mura-n Gura,
totu-mi este pe masura.
Cand ma scol de dimineata,
Nu la sapte, ci la zece,
Vine-o tava cu dulceata
Si-un pahar cu apa rece.
Si dulceata zice: ia-ma!
Si paharul zice: bea-ma
Ia-ma!Bea-ma!
Usor de zis!
Insa gura s-o deschizi,
Nu-i deloc asa usor!
-Ajutor! Ajutor!
Lingurita, grijulie,
Imi deschide gura mie.
Ei, asa mai merge, zic,
Daca ma ajuti un pic!

Dar e timpul sa fac baie!
Apa intra in odaie
Cu volanele-i albastre.
- Ne-adresam domniei voastre!
- Cum doriti sa fiti spalat?
Uite-asa, culcat in pat!
Cum doriti sa fiti laut?
Uite-asa, in asternut!
Iar, acum prosopul cel pufos
Se inclina, moale, pana jos
-Eu sa va frec as vrea , pe spate
-Nu, vai de mine, nu se poate!
Intreaba-te si intreaba-ma
Cum pot sa ies din plapuma ?
Afara-i frig, in pat e cald
La urma urmei nu ma scald!

In tara lui Mura-n Gura,
Casti o gura cat o sura,
Si indata-ti pica-n ea,
Tot ce vrei si tot ce ai vrea!
Sarmalute-n foi de vita,
Supa calda, tocanita ,
Cozonac, compot, halvita
Carnaciori si ciulama ,
Muraturi , etc.

Am mancat, de m-am umflat
Nu-i nimic, o macara, iata ca pe sus ma ia
Si m-aseaza dupa plac,
Colo-n umbra-ntr-un hamac.
Huta-huta, ce sa zic,
Bine-i cand nu faci nimic.
Lectiile stau pe masa,
Dar de lectii nici nu-mi pasa.
Stau si motai in hamac,
Ele singure se fac.
-Draga aritmetica, nu stiu ce te-mpiedica
Sa rezolvi vreo trei probleme!
Eu de fleacuri nu am vreme!
Draga mea gramatica,
Nu fi antipatica!
Nu fi zau, nesuferita!
Si transcrie intr-o clipita
Exercitiile mele!
vezi ca eu n-am timp de ele!
Hai, draga mea istorie,
N-am chef sa am memorie!
Tine minte tu mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
In ce an si-n care loc!
Eu sa-nvat nu am timp deloc!

In tara lui Mura-n Gura,
Am prieteni pe masura!
Vreti sa vi-i prezint cumva?
S-a facut! Poftiti incoa!
Asta-i Puiu-prinde-muste,
Asta-i Lica-vreau-galuste.
Asta-i Mita-straba-nas
Asta-i Duta-mielul-gras
Asta-i Sanda-somn in gene
Si-asta-s eu: burduf de lene.

toata-toata ziulica,
ati vazut? nu fac nimica.
si programul se incarca.
astfel, nu e de mirare,
ca ceva ma-mbie parca
si ma trage la culcare.
Ah! imi este somn de pic!
si-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
cand vorbesc mai multisor
obosesc ingrozitor!
in tara lui Mura-n Gura
somnul repede te fura!
nici n-ai timp sa spui la luna
…Noapte buna!…

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X