Încet, încet, puţinii patrioţi români adevăraţi din ultimii 35 – 40 de ani, părasesc această lume ! Mă refer, între alţii, la Ioan Alexandru, la Grigore Vieru şi, iată, din păcate mult prea devreme, la Adrian Păunescu. Detestat de unii, apreciat de ceilalţi, Păunescu nu a trecut degeaba prin viaţă !Posedînd un talent literar de excepţie, avînd un caracter puternic şi o personalitate aşijderea, poetul de la Bârca şi-a pus amprenta definitiv în cultura română, publicînd zeci de volume de versuri şi cărţi de eseistică. Perioada 1973 – 1985, când Cenaclul Flacăra a atras sute de mii de tineri şi mai puţin tineri din întreaga ţară la manifestările sale, a confirmat capacitatea poetului de a capta interesul maselor pentru cultura românească autentică, pentru valorile culturale inestimabile ale ţării. A fost un naţionalist ponderat, echilibrat, a ţinut ridicat, cât i-a stat în putinţă, stindardul demnităţii naţionale a României ! A fost un om politic realist, un om al poporului, intervenţiile sale în calitate de senator în Parlamentul României fiind de foarte multe ori antagonice cu măsurile antipopulare absurde pregătite de clasa politică aflată la putere. Păunescu va rămâne la loc de cinste în Panteonul culturii Naţionale şi în cărţile de istorie, fie că le place sau nu le place acest lucru unora sau altora. Odihneşte-te în pace, Adrian Păunescu !


